Spiridusii lui Mos Craciun

La inceputurile vietii mele de expat ma miram cum de isi incep cehii sarbatorile de iarna undeva pe la sfarstiul lui octombrie. Vanikovka era plina de betelea si de globuri in noiembrie, iar eu eram un mare filosof ce ii judeca pe altii dinauntrul cutiutei lui marginite.

Acum doi ani am inteles ca pregatirea Craciunului la nemti incepe cu vreo doua luni mai devreme. Suntem la jumatatea lui noiembrie si la Lidl deja s-au vandut toti cozonacii aia buni. Ofertele Lidl cu decoratiuni de Craciun? gata, au fost, trecut-au. Nimeni nu sta sa-si impodobeasca casa si sa faca bradul acum, dar tot la fel, cand o sa fie cazul de impodobit, nimeni nu o sa stea sa caute beteala prin magazine.

In tot acest context, tot wk-endul m-au innebunit gremlinii. Ultima lor dambla este sa se deghizeze in spiridusi, respectiv sa le leg eu un scutec de pinza pe cap, in forma de batic. Care batic/ bandana nu are cum sa stea bine si se desface dupa vreo 10 minute. Ieri vroiau sa iasa din casa, plangeau sa darame usa, sa se duca la Mos Craciun, ca sa-l ajute sa faca jucarii pentru copii. Azi-noapte au dormit cu baticul pe cap si s-au trezit urland cand am incercat sa le dau jos carpele.

Saptamana asta o sa visez numai spiridusi. Numai din vina mea, desigur. Fiindca eu am uitat sa iau de la vedere un cozonac panettone, l-au gasit copiii si mi l-au cerut sa il manance. Iar eu am zis ca e pentru Mos Craciun si nu il mancam acum. Desigur, Manzel m-a auzit din camera cealalta (cu tot cu castile puse si in mijlocul unui CounterStrike), a inceput sa ii zvacneasca vena la gat de enervare, si-a dorit sa ii faca ceva fizic lui Mos Craciun si am sacrificat cozonacul atunci pe loc. Ca sa imi pastrez credibilitatea, le-am zis copiiilor ca da, cozonacul este  pentru Mosul, dar il mananca ei fiindca ei sunt spiridusi…

One thought on “Spiridusii lui Mos Craciun

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *