Gradinita academica

Am observat zilele astea o noua moda: diploma de absolvire, toga de absolvire, ceremonie de absolvire pentru piticania care si-a incheiat anii de gradinita.

Inteleg serbarea de sfarsit de an. Inteleg ca parintii pling de emotie si cand mi-o veni randul sper sa nu constat pe pielea mea ca lacrimile astea sunt ceva inevitabil precum durerile nasterii…

Dar sa imbraci copilul intr-un cearceaf si joben a la Harvard… why the face?!? Vorba lui Manzel, a carui voce era extrem de serioasa si grava cand a rostit-o: cumva trebuie sa se faca deosebire undeva. In ziua de azi ce mai e facultatea, toata lumea face o facultate si are diploma. Liceu? Toata lumea ia cumva bacul si are diploma de bac. Scoala generala? la fel, toata lumea are… Deci in conditiile astea de egalitate, era normal ca stacheta sa fie data de gradinita. Sa fie, domnule, cerinta la angajare, la fel precum cazierul 🙂 Si sa nu fie acceptate decat certificatele emise de gradinite autorizate.

Inca nu mi-e clar ce valoare are un asemenea certificat si pentru cine. Pustii nici macar nu inteleg ce scrie pe hartia aia, majoritatea nici nu stiu sa citeasca. In plus, nu cred sa dea vreun examen sau vreo proba ca sa obtina certificatul. Sau ma rog, ce probe pot sa dea la varsta aia ? Au ajuns sa spuna o poezie, sa cante “o ratusca sta pe lac” si sa se invarta de 2 ori si gata sarim cu certificatele?

Si cand te gandesti ca sistemul meu de recompense este ceva de genul “faceti x/y/z lucru si va las pe voi sa dati cu mopul/ sa puneti hainele in masina de spalat/ sa puneti la locul lor farfuriile din masina de vase”… perspectiva urmatorilor ani presarati cu certificate si diplome pentru orice fleac imi da fiori.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *