teatrul si povestile inchipuite

Dupa ce am ascultat Gaitele- teatru radiofonic, am vazut piesa de teatru (tv) “Cuibul de viespi”. La fel cu “Scapino”, mai intai am ascultat pieasa radiofonica, apoi am vazut piesa cu Horatiu Malaele.

In ambele cazuri, o usoara dezamagire la vederea spectacolului de teatru. Atatea gesturi si mimica inchipuite la auzul piesei radiofonice s-au pierdut ca prin minune. Presupun ca acelasi lucru se intampla si atunci cand vezi ecranizarea romanului preferat.

Si daca tot veni vorba de scenarii inchipuite pe baza unor elemente reale, de curand mi-a bubuit ideea sa merg la teatru la cehi. N-oi intelege eu multe, dar sunt curioasa ce-oi fi in stare sa imi imaginez din cele ce vad pe scena, ce poveste pot crea pornind de la ceea ce mi se infatiseaza. Sa zicem ca nu creez nici un basm feeric. Dar macar aud limba ceha si in alt context decat pe strada, ca tot ma laud eu ca vreu sa invat graiul ista. Ar fi o provocare pe care stiu, nimeni in afara mea nu ar accepta-o…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *