Linuxica

Are Manzel la el pe birou niste abtzibilduri foare stralucitoare, reprezentand un cerculet din care ies trei capete si alaturi de ele scrie fascinant: ‘for human beings”.  Ma uitai io la ele ca un copil curios, si de vreo 3 luni incoace le tot studiez de la distanta (caci biroul lui Manzel e o cazemata de care nu se atinge nimeni!- nici macar praful). Intr-un final, imi luai inima in dinti si cerui la Sefu’ sa imi dea si mie un abtibild, ca pentru human being-ul ce zace ascuns in sufletul meu. Si cum m-am vazut cu sigla de Ubuntu pe laptop, am decis sa si probez olecuta sistemul asta (oricum e mai bun decat Windows-ul in ceha, build-in la majoritatea laptopurilor de pe aici).

Nu ma asteptam ca un Linuxica sa fie atat de user friendly. Si oarescum mai destept, mai destupat decat windowsul. La “shut down”, windows te intreaba “are you sure you want to shut down?” – un fel de “nu ca te-as considera cretin si habar n-ai pe ce butoane apesi, dar esti sigur, esti 100% convins ca  ai terminat tot ce aveai de facut?”. Linuxica la shut down incepe in mod decent numaratoarea inversa. Linuxica nu te intreaba, Linuxica te informeaza: “system is shutting down – ok/cancel”.

Jocurile: sah, dintr’astea cu mutatul caramizilor prin ecran cum imi plac mie…alta viata. Toolbar: Meteo+sticky notes, fara a mai ocupa atata spatiu ca la vista sidebar, plus fel de fel de alte chestii (un)usefull. Si imi place si ideea de workspace windows.

Fisierele “my documents, my videos…” la windows niciodata nu am putut sa le folosesc- de pica sistemul, adios my docs salvate pe partitia C. Linuxica e de treaba, nu amesteca treaba lui (fisierele de sistem) cu treaba ta (lista de cumparaturi.txt), ba iti mai si face bookmark de vrei, iar in treacat mai putem mentiona si UbuntuOne.

Din toata incantarea mea de copil cu jucarie noua,ma trezeste Manzel:”ia, deschide si tu acolo un terminal”, imi zice el, cu un aer firesc. “-La ce ai nevoie?”, ma bag eu repede in seama. “- Imi trebuie IP-ul tau ca sa fac niste setari la rutar”. Alexutza, nepund recunoaste ca nu a gasit butonul de RUN (Start-Run-Cmd-ipconfig, ca la Windows…) deschide repede www.whatismyipadress si spune repede rezultatul. Ba se mai si fuduleste: “ei, vezi ca am stiut si fara sa imi spui tu?”. Va inchipuiti, sper, ce lectie de networking mi-a tinut imediat Manzel, lectie din care eu am invatat ca Manzel e destept si nu il pot pacali.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *